Importanţă: afecţiune frecventă. După unele studii cea mai frecventă afecţiune întâlnită în ambulator.10 % din populaţie ar avea arsuri retrosternale zilnic iar 15% cel puţin o dată pe săptămână.Obezitatea,hernia hiatală şi graviditatea sunt factori de risc importanţi pentru dezvoltarea Boala de reflux gastro-esofagian(BRGE).
Definiţie: Totalitatea  simptomelor clinice şi/sau modificările morfologice induse de refluxul gastroesofagian.BRGE cuprinde toate situaţiile  în care refluxul gastroesofagian produce simptome supărătoare şi/sau complicaţii.Această din urma definiţie a fost necesară
deoarece astăzi BRGE este concepută ca un set de sindroame care cuprinde manifestări esofagiene şi extraesofagiene (Tabelul I).

Severitate: depinde de severitatea, frecvenţa şi persistenţa simptomelor. Sunt descrise forme uşoare: simptomele nu afectează activitatea pacienţilor,au intensitate mică-moderată şi apar episodic: mai puţin de 3 episoade pe săptămână. Formele medii şi grave se caracterizează prin apariţia frecventă ( mai mult de 3 ori pe săptămână sau zilnic) ,intensitatea simptomelor apreciabilă,apariţia nocturnă cu răsunet asupr calităţii vieţii,împiedică randamentul activităţii.

Manifestări clinice:
Boala de reflux gastro-esofagian  cu manifestări esofagiene: arsură retrosternală (pirozis) cel mai frecvent simptom (75% din cazuri),regurgitări acide, disfagia denotă de regulă complicaţii (stenoză), dureri (ulcer esofagian)
Boala de reflux gastro-esofagian  cu manifestări cardiace (durere anginoasă de origine esofagiană- non cardiac chest pain) durere retrosternală cu caracter anginos dar apariţie ades postprandial şi în timpul unor eforturi ce implică creşterea presiunii abdominale(aspirat,săpat în gradină etc).
Boala de reflux gastro-esofagian  cu manifestări pulmonare: tuse seacă(la nefumatori),persistentă, astm bronsic, răguşeală,sforăit nocturn,eroziuni dentare ,fibroză pulmonară (probabil la unele cazuri cu reflux dovedit).

Diagnostic

Analiza manifestărilor clinice.

Endoscopia: necesară:
- în prezenţa semnelor de alarmă: anemie,hemoragie,scădere din greutate, durere, disfagie, vîrsta peste 50 ani nu constituie singură un criteriu de investigare endoscopică
-în formele severe,rezistente la tratament

Endoscopia face diagnosticul:
-esofagitei:consecinţa morfopatologică a refluxului gastro-esofagian. Formele endoscopice de esofagită se clasifică după sistemul Los Angeles (LA): LA clasa A: denudări sun 5mm localizate strict pe pliuri; LA clasa B: denudări mai mari de 5mm localizate strict pe pliu. LA clasa C: cel puţin o denudare coboară între pliuri,denudările nu acoperă mai mult de 75% din circomferinţă; LA clasa D: ca şi C dar leziunile depăşesc 75 % din circomferinţă.
-complicaţiilor refluxului sau esofagitei: stenoze, ulcere esofagiene, esofag Barrett, cancer esofagian
pH-metria ambulatorie: se utilizeză în cazurile severe, ce nu răspund la tratament, în lipsa modificarilor endoscopice. Este utilă în demonstrarea originii BRGE în manifestările extraesofagiene
Refluxul gastroesofagian poate fi acid, slab acid (mai rezitent la tratament) sau alcalin ( în esofagul Barrett)
Impedanţa electrică este utilă în demonstrarea existeţei refluxului în manifestările extraesofagiene. Refluxul poate fi abundent, minim, scurt,gazos.Nu este accesibilă în România.

Tratament

Modificarea stilului de viaţă (somnul cu capul mai ridicat,alimentaţia de seara cu două ore inainte de culcare, masticaţia bună,reducerea consumului de grasimi, lichide gazoase, alcool,cafea,cicolată) are efecte limitate asupra simptomatologiei dar îşi păstrează valoarea ca măsuri adjuvante pentru consolidarea efectului terapeutic şi prevenirea recidivelor.Controlul permanent al greutăţii corporale şi, eventual, scăderea dein greutate au valoare practică dovedită.